am la drafts, adica ganduri neterminate, ca nu stiu dac-am sa le sfarsesc vreodata. si de ce le-as sfarsi? mi-s dragi asa cum sunt, neterminate la infinit. eu sunt locul in care se gandeste, spatiu de vid infinit, nu mi-e frica nici de zero nici de eternitate, fac curat sa se gandeasca in pace, cateodata mai apuc cate-un gand si ma joc cu el, ii arat pe unde s-o ia, apoi il las liber sa rataceasca. oare o sa tinda la zero? oare o sa tinda la infinit? imi place misterul, adica imi place confuzia.
imi place berea bruna