am citit poezie astăzi că m-am simțit mai romantică, asta ca să nu zic că am fost depresivă. și acum mă întreb ce are sula cu perfect_ura, așa ca să fac conversație că știu prea bine că eu nu pot una, dacă n-o pot și pe cealaltă.
deci puțină poezie despre Sula și Perfect Ura:
perfect ura avea sula sprintenă și hazlie, știa să spună povești și să ruleze jointuri. stai stai, că nu o avea, de fapt, căci sula nu aparținea nimănui pe hârtie, dar perfect ura o considera a ei. poate ar fi mai bine să spun că perfect ura poseda sula. da.
majestic, dragul meu, spuse perfect ura către sula, nu mă aștetam, dar cine sunt eu să mă aștept la ceva? spune-mi-o p-aia cu elefantul înghițit de șarpe, p-asta o știu cel mai bine, vreau să te verific la dicție. așa, așa, și toată lumea spunea că e o pălărie. și ție cum ți s-a părut la început? nu mai ții minte și ți-a mâncat câinele tema? sulo, m-așteptam la mai multe de la tine.
dar sula zise nevermore.
și perfect ura o credea.