cica solipsistii cred ca singura realitate este eul. adica eu. am mai zis ca nu pot sa vorbesc decat despre mine.
deci, daca singura realitate este eul, lumea exterioara exista doar ca fabricatie a constiintei individuale. ma bucur ca acum pot sa ii pun si un nume, pentru ca mi se intampla de cel putin trei ori pe zi sa cred ca ceea ce vad e produsul imaginatiei mele. daca imi mai spune cineva ca sunt nebuna, pot sa ii spun linistita ca sunt solipsista si ca oricum daca nu il gandeam eu fix cu scopul sa-mi spuna ca sunt nebuna, nici macar nu ar fi existat. solipsismul e salvarea mea. cine a fost primul? gandul sau omul? eu sigur am fost prima, daca nu cea din urma, care a gresit cand a gandit ca e prima.